Big Read. Retailul modern din România între 2008-2024 : cifre, giganți și declin local

Pe scurt

Creșterea spectaculoasă a retailului modern românesc a adus piața aproape de 150 miliarde lei în 2024, dar cu un preț: dominația aproape totală a giganților străini, începând cu Metro (1996) și Carrefour (2001), și culminând recent cu tranzacții majore care au definit noua hartă a comerțului local.

📌 Cea mai mare mutare? Achiziția Profi de către Ahold Delhaize pentru 1,3 miliarde euro, urmată de fuziunea entităților Carrefour din țară. Astăzi, șase giganți — Lidl, Kaufland, Ahold/Profi, Carrefour, Metro și Rewe — controlează peste 85% din piață.

În contrast, cei mai mari retaileri români — La Cocoș, Unicarm, Annabella și Diana — cumulează abia 3 miliarde lei. În paralel, apar și primele raportări financiare pentru Freshful (eMAG Retail SRL) și Sezamo, care sunt momentan pe pierdere.

Cu aproximativ 5.000 de magazine moderne și o expansiune încetinită (318 magazine noi în 2024 vs. 460 în 2022), piața pare să fi atins maturitatea. Dar este oare acesta finalul unei etape sau doar începutul unei alte tranziții?

🧭 Episodul 1. De la Metro și Carrefour la o piață de 150 miliarde lei: cum a evoluat retailul modern în România

De la 1996, de la primul magazin Metro, și 2001, când a intrat Carrefour în România cu primul hypermarket, comerțul românesc s-a transformat într-o industrie avansată, cu afaceri anuale de aproape 150 miliarde lei (date provizorii pentru ceea ce înseamnă retail modern România 2024, conform Termene.ro).

Creșterea de aproape șase ori față de 2008 ascunde o poveste de consolidare, eficientizare și dominație internațională.

Câte magazine moderne există în România în 2024? Potrivit datelor NIQ-GfK, în 2024 existau peste 4.970 de magazine moderne, dar doar 318 au fost deschise în acel an — o decelerare semnificativă care sugerează atingerea unui plafon de dezvoltare în retailul fizic.

 

🏢 Episodul 2. Cine domină retailul modern din România în 2024: topul giganților internaționali

Analiza pe codul CAEN 4711 (Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun) relevă o concentrare puternică a afacerilor în mâinile câtorva multinaționale. Opt companii — Lidl, Kaufland, Profi, Carrefour, Metro, Mega Image, Rewe România și Auchan — generează peste 85% din cifra de afaceri a întregului segment.

🛠️ Nota metodologică: În analiză sunt incluse și companii relevante încadrate în alte coduri CAEN — ex. Metro Cash & Carry, Selgros, La Cocoș — pentru a reflecta fidel realitatea pieței.

Lidl și Kaufland, ambele din grupul Schwarz, domină piața cu venituri combinate de 43 miliarde lei, adică aproape o treime din total. Există, însă, diferențe sensibile între Lidl și Kaufland în România. În mod remarcabil, Lidl a trecut de la pierderi de -70 mil. lei în 2008–2009 la profituri de peste 1,2 mld. lei în retail modern România 2024, cu o marjă de peste 5%.

📈 Episodul 3. De la pierderi masive la profituri record

Între 2008 și 2011, industria retailului modern a înregistrat pierderi nete cumulate, generate de investiții masive în expansiune. În 2013 însă, profitul net a urcat brusc la 1,3 miliarde lei, iar în 2024 a atins circa 5 miliarde lei.

Marjele de profit, deși în creștere, au rămas modeste (2–4%), semnalând concurență acerbă și presiune pe prețuri.

În același timp, productivitatea a crescut spectaculos: veniturile pe angajat s-au majorat de peste cinci ori.

Însă, în ciuda vânzărilor în creștere, numărul angajaților a scăzut de la vârful de 180.000 în 2020 la sub 155.000 în retail modern România 2024.

🧨 Episodul 4. Retailerii români, la marginea pieței: cine a rezistat și cine a dispărut

Piața a fost nemiloasă cu antreprenorii români, care au fost eliminați sistematic din piață prin achiziții sau falimente. Artima a fost cumpărată de Carrefour încă din 2007 și transformată treptat în supermarketuri Carrefour. Minimax Discount, ajuns în portofoliul lui Dinu Patriciu, cel mai bogat român la finalul primului deceniu al anilor 2000, a intrat în insolvență după pierderi masive de peste 125 mil. lei, alături de un alt business de comerț fondat de el, rețeaua de magazine de proximitate Mic.Ro. Și alți jucători mici, dar cu o prezență importantă la nivel local, precum Succes, Nic, Ethos, Albinuța, Pic sau Zanfir, au dispărut din peisaj.

Un caz interesant: Remarkt Magazine, format din magazinele Real nepreluate de Auchan, a înregistrat ani de pierderi, revenind sporadic pe profit.

Singurii jucători locali semnificativi rămași sunt companii precum La Cocoș (cu venituri de 1,17 mld. lei în 2024 – o creștere spectaculoasă de la zero în urmă cu aproximativ un deceniu), Unicarm Supermarket (811 mil. lei), Annabella (683 mil. lei) sau Diana (468 mil. lei). Chiar și împreună, acești patru jucători abia depășesc 3 miliarde lei – mai puțin decât o cincime din veniturile Profi și echivalentul a doar puțin peste 2% din întreaga piață — o proporție infimă comparativ cu giganții.

💼 Cazul Profi: cum a devenit un jucător strategic pentru Ahold Delhaize

Deși a încheiat 2024 cu pierderi de 209 mil. lei, acestea reflectă investiții masive în rețea, nu probleme operaționale. Cu 1.700 magazine și 14 mld. lei venituri, Profi a devenit extrem de atractiv — culminând cu achiziția de 1,3 mld. euro de către Ahold Delhaize.

🧾 Doar 570 mil. euro din valoare reprezentau active nete; restul — goodwill, adică valoare de piață bazată pe potențial.

Valoarea extraordinară plătită pentru Profi  demonstrează încrederea investitorilor în potențialul pieței românești și validează strategia de creștere agresivă.

🔮 Episodul 5. Piață matură, dar în tranziție: 5 semnale că retailul intră într-o nouă etapă

Saturația pieței? Piața pare „plină”, dar Profi a arătat că mai există potențial în zone slab acoperite.

Încetinirea expansiunii? Doar 318 magazine noi în retail modern România 2024 vs. 460 în 2022 (conform unui studiu NIQ-GfK), iar creșterea viitoare va veni din consolidare, nu din extindere fizică

Presiunea marjelor? Discounterii (Lidl, Kaufland) continuă să forțeze scăderea prețurilor

Transformarea digitală? Freshful și Sezamo pătrund în offline → convergența digitală e inevitabilă

Impact social? Productivitatea crește, numărul angajaților scade → efecte asupra pieței muncii

🏆 Episodul 6. Cum s-a reconfigurat topul

Analiza evoluției topului celor mai mari 20 de companii oferă o perspectivă fascinantă asupra transformării pieței. În 2008-2009, doar Metro și Carrefour depășeau pragul de 1 miliard de euro venituri anuale. Până în 2024, opt companii au trecut de această barieră (Lidl, Kaufland, Carrefour, Profi, Mega Image, Metro, Rewe, Auchan), cu Lidl și Kaufland apropiindu-se de 5 miliarde de euro fiecare.

📈 Lidl, în special, a ajuns în puțin peste un deceniu  la aproape 24 miliarde lei în 2024 — un succes bazat pe modelul discount, execuție operațională impecabilă și investiții masive.

⚠️ În contrast: Metro Cash & Carry, odinioară liderul incontestabil al pieței de comerț, a văzut cum veniturile sale au crescut doar de la 6 la 11 miliarde de lei în 16 ani, pierzând dramatic cotă de piață în favoarea retailerilor orientați către consumatorul final. O situație și mai dramatică a înregistrat-o Selgros Cash & Carry, care dacă în 2008 era pe podiumul pieței cu afaceri de peste 3 miliarde de lei, a ajuns ca în 2024 să ocupe unul dintre ultimele locuri din top 10, creșterea cumulată a afacerilor fiind de doar 50%, în condițiile în care inflația cumulată, de exemplu, a afost cel puțin dublă în același interval de timp.

📚 Lecții din 30 de ani de retail modern: capital, dimensiune și modelul discount

1. Accesul la capital face diferența
   – Companiile care au avut acces la capital pentru a suporta pierderi inițiale masive (Lidl a pierdut peste 600 de milioane de lei în primii ani) au reușit în final să domine piața.

2. Dimensiunea contează
   – Într-o industrie cu marje mici, doar operatorii cu dimensiuni mari pot genera profituri sustenabile. Pragul de rentabilitate pare să fie acum la venituri de cel puțin 500 de milioane de lei anual.

3. Modelul discount câștigă
   – Consumatorul român rămâne extrem de sensibil la preț, iar retailerii care au mizat pe volume mari și prețuri mici au câștigat cota de piață cea mai mare.

🔚 În loc de concluzie. Este sustenabilă dominația capitalului străin în retailul românesc?

Retailul modern românesc este astăzi o industrie de aproape 150 miliarde lei, cu profituri anuale de 5 miliarde lei. Dar în spatele acestei povești de succes, realitatea e clară: antreprenoriatul local a fost împins la margine.

Cei mai mari retaileri români – La Cocoș, Unicarm, Annabella și Diana – abia depășesc împreună 3 mld. lei venituri, reprezentând doar puțin peste 2% din piață. Deși La Cocoș reprezintă o excepție remarcabilă prin creșterea sa de la zero în doar un deceniu, iar Unicarm, Anabella sau Diana au demonstrat că încă este posibil să construiești un business semnificativ cu capital românesc, acestea rămân rare insule de succes românesc într-un ocean dominat de giganții internaționali.

Doar câțiva retaileri români au reușit să crească semnificativ, într-o piață dominată de investitori străini.

Provocarea pentru următorii ani va fi menținerea eficienței economice, într-o piață care pare să fi atins un grad de maturitate și concentrare, dar care este atacată de noi modele de business cu focus pe online.

O întrebare la fel de importantă este cât de vulnerabil este retailul românesc în fața capitalului străin și dacă această dominație aproape totală a capitalului străin în comerțul cu amănuntul reprezintă un model sustenabil pe termen lung pentru industria de bunuri de larg consum și, pe care de consecință, pentru întreaga economie a României.

🧠 Provocarea următorilor ani va fi menținerea eficienței într-o piață matură, tot mai concentrată și expusă noilor modele de business digitale.

Rămâne întrebarea: este dominația capitalului străin în retail un model sustenabil pentru industria de bunuri de larg consum și pentru economia României pe termen lung?